Mai sunt trei săptămâni. București, 4–12 octombrie: învățăm în afara cutiei
25 de lucrători de tineret din cinci țări, nouă zile, o singură idee simplă: cea mai bună sală de curs nu are pereți.
În câteva săptămâni, în București aterizează oameni din Italia, Spania, Turcia, Polonia și din toată România. Vin cu rucsacuri, cu bocanci purtați și cu un soi de curiozitate pe care o recunoști imediat: aceea a omului care lucrează de ani buni cu tineri și simte că metoda lui are nevoie de aer.
Asta le pregătim: aer. Multă vreme petrecută afară, în parc, pe străzi, în comunitate — și un cadru serios în care să înțeleagă de ce funcționează.
„Let’s learn outside the box!” este un curs de formare Erasmus+ pentru lucrători de tineret (KA153), coordonat de Asociația Culturală Atelierul European de Artă împreună cu patru organizații partenere: Global Circle (Italia), Associació Globers (Spania), Pangea Gençlik Derneği (Turcia) și Wałbrzyskie Stowarzyszenie Młodzieży (Polonia). Activitatea principală are loc între 4 și 12 octombrie 2026, la Complexul Cultural Sportiv Studențesc TEI.
Trainerii, deja la lucru
Cursul e ținut de doi formatori care au petrecut ultimele luni construindu-l sesiune cu sesiune.
Andreea Negoi și Emanuele Nargi lucrează intens zilele acestea: program, ateliere, provocări. E o parte din muncă pe care nimeni n-o vede și de care depinde tot restul.
Cum arată cele nouă zile
Programul urcă în trepte, de la senzații la structură.
Primele zile sunt despre reîntâlnirea cu simțurile. Bazele educației outdoor, ciclul învățării experiențiale, o plimbare în tăcere urmată de cartografiere senzorială. Sună poetic; e de fapt un exercițiu foarte precis prin care participanții își dau seama cât de mult au încetat să observe.
Mijlocul săptămânii aduce metodele propriu-zise — Swamp, cei 5C și contribuția individuală, vânătoarea de comori, apoi debrief și transfer. Aici apare și tema care traversează tot cursul: gândirea risc–beneficiu. Nu „cum eliminăm riscul”, ci „ce învață un tânăr dintr-un risc bine ales și cine decide asta”.
Ziua a patra iese complet din sală: vizită la Parlament și un city quest prin București, ca dovadă că educația outdoor nu are nevoie de munte — are nevoie de intenție.
Spre final, lucrurile se așază: biodiversitate și cartografiere de mediu, principiile Leave No Trace, justiție ecologică, riscurile pe care nu le vedem (incluziune și safeguarding), modelul STAGER pentru trecerea de la experiență la plan concret.
Ultima zi de training e examenul real: participanții ies în comunitate și facilitează, cu tineri din București, atelierele pe care le-au construit ei înșiși. Urmează debrief, revizuire, feedback între colegi. Pleacă acasă cu un atelier testat, nu cu o idee.
Ce rămâne după 12 octombrie
Obiectivul nu e săptămâna în sine. Este ca cel puțin 17 dintre cei 25 de participanți să implementeze o activitate outdoor în comunitatea lor în primele trei luni de la întoarcere. Fiecare pleacă cu un plan de diseminare, cu certificat Youthpass și cu sprijinul rețelei celor cinci organizații.
Iar ce se învață afară rareori rămâne doar metodă. Rămâne un mod de a fi cu tinerii: mai puțin explicat, mai mult trăit.
Same places, different perspectives.
Proiect finanțat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+, contract nr. 2026-1-RO01-KA153-YOU-000398966, gestionat de ANPCDEFP. Conținutul reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor.
