„Cine ești tu în lumea profesională?” — Două zile de ateliere pentru adolescenți la Conacul Golescu Grant
Sâmbătă și duminică, 28–29 martie 2026, Conacul Golescu Grant din Aleea Țibleș 64 a găzduit o experiență inedită pentru adolescenții din comunitate: două zile de ateliere intensive dedicate descoperirii de sine, comunicării și orientării în carieră. Evenimentul a făcut parte din proiectul european Finding My Future, cofinanțat prin Programul Erasmus+ al Uniunii Europene (2024-3-PL01-KA210-YOU-000280040), coordonat de Asociația Culturală Atelierul European de Artă (ACAEDA) în parteneriat cu organizația poloneză Fundacja 108.
Albumul foto al celor două zile de ateliere
Ceea ce i-a adunat pe tineri sâmbătă dimineața la ora 10.00 nu a fost o prelegere sau un curs clasic. A fost o invitație: un week-end ca să descoperi cine ești și ce valoare aduci în lumea profesională.
Echipa de facilitatori — experți formați în mobilitate europeană
Atelierele au fost conduse de Andreea Negoi, trainer principal al proiectului Finding My Future, care coordonase același curriculum în cadrul mobilității internaționale de la București din luna martie 2026. Alături de ea, ca facilitatori asistenți, au lucrat șase dintre lucrătorii de tineret care participaseră la acea mobilitate: Aly, Zareta, Mădălina, Stroe, Vlad și Florian.
Trecerea lor de la „am învățat” la „aplic și transmit mai departe” a fost exact filozofia acestor ateliere. Ordinea celor 12 metode a fost adaptată de Andreea specificului acestui grup-țintă — adolescenți din comunitate, nu lucrători de tineret — astfel că parcursul a urmat o logică proprie, diferită de cea a mobilității europene.
Cum a început: o roată și patru culori
Prima tehnică aplicată a fost Roata valorilor — un instrument de coaching care a invitat participanții să-și evalueze nivelul de satisfacție în opt sfere ale vieții, alese în prealabil prin consens de grup. Nu pentru a da note existenței, ci pentru a înțelege că o roată prea inegală — oricât de mari ar fi unele spițe — nu se poate rostogoli lin. A fost un mod de a calibra grupul și de a deschide conversații autentice despre ce contează cu adevărat.
A urmat imediat Metoda 4 culori (Self-Screen), bazată pe modelul DISC: roșu, galben, verde sau albastru. Adolescenții și-au identificat stilul natural de comunicare mai întâi intuitiv, apoi prin feedback de la un coleg, apoi printr-un quiz online — și au comparat cele trei răspunsuri. Revelația că există o diferență între cum ne vedem noi înșine și cum ne vede lumea a generat unele dintre cele mai vii discuții ale weekendului.
Ascultarea, testată în două feluri
Cu o mai bună înțelegere a propriei persoane, atelierul s-a îndreptat spre relația cu celălalt — și mai precis, spre cât de bine îl ascultăm cu adevărat.
Radarul Zoom Out a fost o descoperire pentru mulți: în timp ce cineva povestea, ascultătorii aveau sarcina de a marca de câte ori mintea le rătăcise. Rezultatele au surprins — nu pentru că oamenii sunt distrați, ci pentru că nimeni nu conștientizase înainte cât de des „plecăm” din conversație chiar și atunci când credem că suntem prezenți.
Câteva ore mai târziu, Turnurile de gheață au testat aceeași abilitate, de data aceasta sub presiune: echipe de 4–5 persoane aveau la dispoziție exact 5 minute și câteva coli de hârtie A4 pentru a construi cel mai înalt turn posibil, fără scotch, fără lipici, fără foarfecă. Competiția pentru înălțime a trecut repede în plan secund — debrieful a arătat că echipele care au performat cel mai bine nu au fost neapărat cele mai ingenioase tehnic, ci cele care s-au ascultat cel mai bine unele pe altele.
Cum înveți cel mai bine — și cum îți construiești viitorul
Descoperă-ți procesul de învățare, bazat pe teoria ciclului experiențial al lui Kolb, care a propus o provocare fizică — plierea unui obiect complex din hârtie sau jongleria cu trei mingi — cu patru stații de lucru diferite: text scris, analiză teoretică, tutore uman și pur experiment. Participanții și-au identificat stilul dominant de învățare — o informație extrem de utilă pentru momentul în care vor intra pe piața muncii și vor trebui să asimileze rapid proceduri și sisteme noi.
Urmând același fir al proiecției în viitor, Start Aware (Eu, S.R.L.) a inversat perspectiva: nu ești un candidat care caută un loc de muncă, ci o companie de un om care oferă soluții unor „clienți” cu nevoi specifice. Participanții și-au schițat viziunea profesională pe 5 ani, au identificat „durerea” pe care o pot rezolva pentru un angajator și au formulat un prim enunț personal de poziționare.
Valoarea personală și amprenta digitală
Matricea valorii personale a fost, pentru mulți, cel mai emoționant moment al weekendului. Fiecare participant a identificat trei experiențe pivotante din viața sa — una profesională, una personală și una dificilă — și le-a transformat în active profesionale concrete. Un „Vânător de Valori” din pereche a oferit „Carduri de Valoare” — mici recunoașteri scrise ale punctelor forte observate la celălalt, pe care participanții le-au putut păstra ca amintire a ceea ce sunt cu adevărat.
Ochelarii roz online au venit imediat după cu o doză de realitate digitală: participanții au investigat reciproc, în perechi, ce găsesc pe internet despre celălalt și au comparat rezultatele cu auto-percepția din etapa anterioară. Câți dintre adolescenți realizaseră că un profil de social media inactiv sau o fotografie nepotrivită poate spune mai mult unui recrutor decât un CV bine scris?
Piața muncii, motivația și CV-ul
Grid Checker a arătat că nu toate anunțurile de angajare sunt egale. Adaptat după modelul lui Geoffrey Moore, exercițiul i-a antrenat să clasifice potențialii angajatori în cinci categorii — de la „Pionierii Oportunității” (ONG-uri și startup-uri care valorizează motivația) până la „Mediile Închise” (care cer 3 ani de experiență pentru un rol de junior). Mesajul a fost clar: nu îți risipi energia aplicând orbește.
Scările motivației, bazate pe teoria lui Herzberg, au adus în scenă o linie trasată pe podea: pași înainte sau înapoi în funcție de răspunsuri la întrebări despre muncă, voluntariat, școală. Vizualizând fizic diferența dintre factorii de igienă (salariu, siguranță) și adevărații motivatori (recunoaștere, creștere, sens), adolescenții au înțeles că a ști ce te face să mergi cu plăcere la muncă luni dimineața nu este un lux — este o informație strategică.
Experiențe în realizări a fost un atelier tehnic de scriere a CV-ului: cum transformi „am ajutat la un eveniment” în „am coordonat logistica unui eveniment pentru 150 de participanți, asigurând desfășurarea în termen a tuturor activităților”. Formula CAR (Provocare/Acțiune – Cantitate/Metrici – Rezultat/Impact) a devenit rapid un instrument pe care participanții l-au aplicat cu surprinzătoare ușurință.
Finalul: interviul
Ultimul atelier al weekendului a pus totul cap la cap. Interviul de angajare (Coaching) a propus simulări practice în triade — candidat, intervievator, coach — folosind tehnica STAR (Situație, Sarcină, Acțiune, Rezultat). Adolescenții au exersat să transforme o simplă povestire despre un proiect școlar sau o activitate de voluntariat într-un răspuns structurat și convingător pentru un angajator real. Iar de data aceasta, aveau deja materialul: valorile identificate, realizările formulate, motivatorii clarificați, amprenta digitală auditată.
Ce rămâne după două zile
La finalul celor două zile, participanții nu au plecat cu un certificat de absolvire sau cu un dosar de materiale. Au plecat cu un „Card de valoare” scris de cineva care i-a ascultat cu atenție, cu un enunț personal de poziționare formulat cu propriile cuvinte și cu o imagine mai clară despre cine sunt și ce aduc în lumea profesională.
Proiectul Finding My Future continuă să conecteze comunități, să formeze facilitatori și să ofere tinerilor instrumentele de care au nevoie pentru a naviga pe piața muncii cu mai multă claritate și mai multă încredere în sine.
Finding My Future este un proiect cofinanțat prin Programul Erasmus+ al Uniunii Europene. Proiectul este coordonat de Asociația Culturală Atelierul European de Artă (ACAEDA) în parteneriat cu Fundacja 108 (Polonia).
