Nuntă în cer – Eliade

Bun venit la Nota 10! Azi vorbim despre una dintre cele mai frumoase povești din toată perioada școlară – Nuntă în cer, o capodoperă a literaturii interbelice. Dacă ai timp, citește cartea, este minunată. O lectură captivantă de câteva ore. Argumente ca să citești romanul: este scurt (nu ca Pamântenii lui Preda sau mai știu eu ce frate Jder) și este de dragoste. Combinație letală.

O luăm pe burtă și trasăm o paralelă mondenă. Până să ajungem la Eliade, facem un scurt popas in epoca de aur a muzicii rock’n’roll și vorbim despre frumoasa Pattie Boyd, un fel de Ileana din Nuntă în cer, doar că în carne și oase.  În 1969, George Harrison (unul din cei patru Beatles) îi dedica soției sale, Pattie Boyd, piesa Something. În 1970, bunul prieten al lui George Harrison, Eric Clapton, ii dedica soției lui George, Pattie Boyd, piesa Layla. Pattie divorțează de George și se mărită cu Eric, cel care, în 1977, scrie pentru ea și Wonderful Tonight. În total sunt vreo zece piese scrise pentru faimoasa Boyd, care a primit inclusiv Mystifies Me, după o aventură extraconjugală cu Roonie Wood de la Rolling Stones. O femeie… specială.

Fără prea mari fasoane, cam așa este și Ileana lui Eliade, cea care le rupe inimile celor doi bărbați care își construiesc și distrug viața în funcție de ea și de toanele pe care le are.

Rezumatul scurt

Este nevoie de o femeie ca să răstorni lumea unui bărbat. Este nevoie de Ileana ca să distrugi sufletește doi bărbați.

Tema romanului

Aici răspunsul este simplu: iubirea. O iubire în absența căreia viața este searbădă și lipsită de sensuri și bucurii. O iubire unică, eternă. O iubire care te îndumnezeiește sau te pustiește. Fără cale de mijloc.

Conflictul principal

Sunt multe aspecte care pot completa această căsuță, dar cred că cel mai important este conflictul dat de prezența sau absența Ilenei. Viața cu Ileana vs viața fără Ileana și tot ce presupun aceaste două versiuni ale realității. Întreaga existență a celor doi bărbați este axată pe absența sau prezența polului feminin. Iubire vs nefericire. Sentimentul de a fi în viață vs moarte sufletească. Două capete ale spectrului dat exclusiv de această Afrodita. De fapt, cred că ar fi mai corect să o asemuim pe Ileana cu Kali – zeița timpului, a morții, a distrugerii și renașterii.

Rezumatul lung

Într-o cabană de vânătoare, doi bărbați își petrec noaptea spunând povești. Nu orice fel de istorioare, ci de iubire. Mai exact: fiecare își mărturisește propria mare dragoste, aceea care i-a modificat viața și felul de a trăi. Atât scriitorul Mavrodin, cât și prozaicul Hasnaș vorbesc despre aceiași femeie, Ileana.

Primul își deapănă amintirile Andrei Mavrodin, scriitor de succes și piesă de rezistență în lumea mondenă a Bucureștiului interbelic. La o petrecere o cunoaște pe Ileana, cea de care ajunge să se îndrăgostească iremediabil. Viața i se schimbă total, nu mai poate scrie, ajunge să fie obsedat de femeia din viața lui. Ileana își asumă rolul de muză, promițând să-l ajute să revină la scris, dar nu face decât să îl părăsească în urma unui moment ambiguu cu o internare și o intervenție chirurgicală. Mavrodin speră să o readucă în viața lui, fie terminând cartea abandonată în timpul relației, fie scriind pentru ea Nuntă în cer, un alt fel de declarație de dragoste. Evident, nu reușește.

A doua poveste, a lui Hasnaș, este cea care se petrece cronologic înainte de cea a scriitorului. Fostul militar este un om fără prea mari virtuți intelectuale și lipsit de idealuri mărețe. Vede viața simplu. Ceea ce nu îl împiedică să fie la fel de dependent de Ileana și de iubirea acesteia. După trei ani de căsătorie, dorind un copil care să le întregească existența, Hasnaș este răsplătit cu un divorț.

Finalul cărții îi găsește pe cei doi bărbați plecând în zori la vânătoare. Răspunsul lui Hasnaș: Nu, Ileana nu mai trăiește, ne lasă pe noi să alegem dacă ea chiar a murit fizic, sau doar spiritual. Indiferent de varianta pentru care optăm, asta înseamnă că cei doi au ajuns în punctul în care trebuie să o uite iremediabil și să își vadă liniștiți de propriile vieți.

Despre titlu

Cerul este un spațiu sacru, un loc unde ne imaginăm că există zei, forțe supranaturale și ființe luminoase cu aripi. O iubire autentică, perfectă, nu poate exista pe pământ, loc profan și plin de trăiri meschine – posesivitate, gelozie, egoism. Ceea ce ne conduce la o concluzie evidentă: o iubire perfectă, așa cum Mavrodin vede relația dintre el și Ileana, nu poate fi celebrată pe un pământ plin de grobieni. Se poate doar în cer. Cumva, este ca la albine. Matca, regina albinelor, se împerechează în zborul nupțial, zbor care are loc o singură dată în viață: atunci când își pierde virginitatea și se împerechează în aer. E drept, cu un număr mare de trântori. Ce face un trântor după singura împerechere din viața lui? Ai ghicit! Moare.

Fuziunea cosmică dintre cei doi îndrăgostiți ai lui Eliade este unică și irepetabilă. Și spun doi pentru ca femeia este Ileana, iar Mavrodin și Hasnaș se contopesc într-un singur bărbat, care devine simbol al masculinității. Acesta, lut în mâinile femeii, se transformă împreună cu ea într-o ființă perfectă, un androgin.

Semne de întrebare

Există în roman câteva aspecte care sunt lăsate, cumva, neelucidate de către autor. Teoretic, Eliade ne dă nouă voie să alegem varianta pe care o preferăm, în funcție de gust, cultură, educație. Alegerile mele sunt așa:

Misterul unu – cine e ea?

Mavrodin o iubește pe Ileana, în timp ce Hasnaș a fost căsătorit cu Leana. Autorul nu ne lămurește nicăieri indubitabil că ar fi o singură persoană. Totuși, este evident, zic eu, ca este vorba de aceiași femeie, nu de două diferite. În tinerețe a fost Lena, la maturitate este Ileana.

Misterul doi – operația

La sanatoriu, ea suferă o intervenție chirurgicală. Eliade nu ne spune, iar Mavrodin nu insistă să afle de ce s-a internat. Dubios, cel puțin. Ma rog. Eu cred că Ileana a făcut o întrerupere de sarcină. Mai mult, a mers și mai departe și a ales sterilizarea prin ligatura trompelor uterine. De ce cred asta? Lui Hasnaș i-a negat copilul. Mavrodin a refuzat el să îi ofere un copil. Ileana este suficient de depresivă și total instabilă emoțional, așa că o astfel de opțiune este total justificată.

Misterul trei – a murit?

Deja am amintit de el. Este cel din finalul romanului. A  murit Ileana? Cartea zice cam așa:

  • Crezi că Ileana mai trăiește, întrebă Mavrodin.
  • Nu, răspunse foarte încet celălalt. Nu mai trăiește. (…)
  • Asta simt și eu.

Până aici ne putem imagina că este vorba de o moarte spirituală. Totuși, următorul paragraf din roman spune așa: …s-a auzit, de departe, un pocnet surd de armă. Adică imediat după ce autorul introduce ideea de moarte, apare sunetul de împușcătură. Evident, acest lucru nu este întâmplător. Eliade a construit astfel special finalul de carte. Tu poți alege exact ce vrei, dar una dintre variante este că Hasnaș a gasit-o pe Ileana la un moment dat și a executat-o. Pentru că nu avea liniște fără ea. Pentru că a fost pe front și putem presupune că a mai ucis. Pentru că este pragmatic. De aceea răspunde cu asemenea certitudine. Nu. Nu mai trăiește.  Pentru el a murit fizic. Pentru Mavrodin, a murit spiritual.

Personajele

Andrei Mavrodin – scriitor de succes, idol al saloanelor mondene bucureștene, creator, cuceritor. Duce o viață pe care oricine ar dori-o. Are succes și este adorat. Se transformă radical cu ajutorul Ilenei, cea care îl acaparează și îl prinde în mrejele unei relații totale. Din veritabil demiurg, Mavrodin ajunge să fie jumătatea unui cuplu care de multe ori poate fi confundat cu o ființă androgină, perfectă. Alteori, este un cuplu casnic și previzibil. Pierderea Ilenei, care l-a purtat în profunzimile erosului îl aruncă în brațele disperării, dar îi readuce pofta de scris. Inițial, Mavrodin este un tip lucid, analitic și destul de cinic. Trece alături de Ileana prin chinurile dragostei și ajunge în final pe un nivel superior al existenței și înțelegerii.

Barbu Hasnaș este un tip practic și cumva brutal. Opusul scriitorului, completând toate spațiile libere lăsate de acesta. Cu studii de inginierie, voluntar în armată, patriot (povestește de emoția care l-a cuprins la gândul că ar putea muri în război pe teritoriul țării sale). Este suficient de superficial să accepte un pariu sentimental cu Ileana, că se va îndrăgosti de ea iremediabil în cinci zile. Totuși, are suficientă demnitate să accepte că și-a ratat viața și că a distrus el însuși cea mai frumoasă relație, singura iubire adevărată.

Evident, cei doi, împreună, formează un fel de ideal al masculinității, adunând laolată toate calitățile și defectele Bărbatului cu B, un erou complet și etern.

Ileana este acaparatoare, posesivă, instabilă emoțional. O femeie a contrastelor din multe puncte de vedere. Este capabilă să se sacrifice și să ofere totul, la fel cum știe perfect să subjuge și să creeze dependență. Poate fi Ana lui Manole pentru Mavrodin, așa cum poate fi supusă deplin pentru Hasnaș. Probabil că un psiholog terapeut ar putea vorbi mult despre problemele Ilenei. Are tot felul de tulburări de personalitate, iar bipolaritatea sau borderline-ul ar putea fi două direcții bune pentru început.

Despre autor

Ar fi important să scrii la examen că Mircea Eliade este faimos pentru studiile sale și pentru ceea ce a publicat în materie de istorie a religiilor. A scris ficțiune și a predat filozofie la Universitatea din Chicago. Din păcate, după anii comunismului este în continuare marginalizat din motive politice. În copilărie a fost cercetaș, iar la maturitate l-a cunoscut pe Mahatma Ghandi, cel care l-a inițiat în Satyagraha, o formă de rezistență civilă nonviolentă.

Te las acum cu un citat din Mircea Eliade. Gândește-te o clipă la ce auzi:

„Ce oameni excepţionali trec pe lângă noi, anonimi, şi noi admirăm prosteşte atâţia neghiobi, numai pentru că au vorbit de ei presa şi opinia publică”.

foto: wikipedia.org / canva.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *